×

Interviu cu Lucia Caciuc, șef interimar al DMPDC

  • Cine este Măria Sa, Copilul?

Copiii vor rămâne mereu generația care aduce schimbarea și cel mai frumos cadou pe care îl dăruiește Dumnezeu lumii. Activând deja de 30 de ani ca pedagog, pot afirma cu certitudine că copiii îmi dau doza zilnică de energie de care am nevoie ca să pot să-mi realizez acțiunile planificate. Copiii ne învață pe noi adulții să prețuim lucrurile, să iubim necondiționat, să dăruim fericire, să oferim zâmbete fără a cere ceva în schimb. La fel, copilul are nevoie să-i înțelegi necesitățile, dorințele și chiar dacă nu are vârsta corespunzătoare pentru a lua decizii, copilul trebuie să-și exprime opinia și să-i fie respectată. Doar atunci când îi oferi copilului atenția, suportul, încrederea și înțelegerea necondiționată el devine o forță capabilă de a construi un viitor frumos.

  • Au într-adevăr copiii mai multe drepturi decât responsabilități?

Având în vedere că sunt limitați în acțiuni și decizii din cauza vârstei, mulți sunt de părere că copiii ar avea mai multe drepturi și mai puține responsabilități. Eu consider că pentru ca un copil să se dezvolte în toate aspectele vieții, acesta trebuie să conștientizeze că pe lângă drepturi are și responsabilități, pe care ar trebui să le exercite în egală măsură. Acest fapt este menționat și în art. 14 „Obligaţiunile copilului” din Legea Republicii Moldova nr. 338 din 15.12.1994 „Privind drepturile copilului”, care prevede: „Copilul este obligat să conştientizeze şi să respecte ordinea publică şi normele de convieţuire, să preţuiască atât tradiţiile şi valorile culturale naţionale, cât şi cele general-umane, să acumuleze cunoştinţe şi să se pregătească pentru o activitate utilă, să manifeste o atitudine grijulie faţă de părinţi, mediul ambiant, proprietatea publică şi privată”.

  • Din punct de vedere informativ aveți un site minunat – dmpdc.md. Ce drepturi ale copilului sunt încălcate cel mai des în municipiul Chișinău?

Drepturile copilului sunt reglementate în Convenția  ONU pentru drepturile copilului din anul 1989 (Republica Moldova a ratificat acest tratat la 12 decembrie 1990, în vigoare din 25.02.1993) şi în Legea Republicii Moldova nr. 338 din 15.12.1994 „Privind drepturile copilului”. Prin urmare, copilul are dreptul la sănătate, educație, viața de familie, joacă și recreere și la un nivel de trai adecvat.   Conform datelor statistice pentru I semestru al anului curent, cel mai des drept al copilului încălcat este – dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de violentăneglijentăabuz sau rele tratamenteÎn majoritatea cazurilor acest drept este încălcat de către părinţi, urmaţi de îngrijitorii acestora ( membrii familiei extinse, tutori/curatori, etc). Respectiv, din 335 sesizări recepţionate – 174 au fost neglijarea copiilor, 100 – abuz fizic, 61 alte forme de abuz. Din numărul total de sesizări au fost deschise 192 dosare de asistenţă şi 143 cazuri închise (nu s-au adeverit faptele).

  • Ați declarat într-un interviu că a pune copilul să cerșească în stradă este o crimă. De ce nu trebuie să oferim bani copiilor impuși să cerșească în stradă și ce măsuri să întreprindem când ne ciocnim cu asemenea cazuri?

În anul curent Direcţia municipală pentru protecția drepturilor copilului a relansat campania de prevenire și combatere a fenomenului cerșitului cu implicarea copiilor în situație de stradă, cu mesajul: „Nu le mai dați bani. Ajutați-ne să-i protejăm”. Această campanie a fost demarată în scopul informării opiniei publice că dându-le bani persoanelor şi copiilor care practică cerşetoria cetățenii contribuie indirect la  exploatarea copiilor; analfabetismul copiilor care cerşesc, susţin relele tratamente aplicate copiilor obligaţi să cerşească; sprijină pericolele pe care le implică cerşetoria: frigul şi căldura extremă, riscul de accidente, riscul ca copiii să fie abuzaţi fizic sau sexual de către adulţi etc.

De ce nu trebuie să oferim bani copiilor – consolidăm acest fenomen nociv.

Ce măsuri să întreprindem când ne ciocnim cu asemenea cazuri – Cetăţenii care remarcă un copil sau un matur cu un copil cerşind în stradă, să nu le ofere bani, ci să sesizeze imediat la numărul 112 organele de Poliţie, care dispun de pârghii legale pentru a se deplasa imediat la faţa locului şi care, ulterior, vor implica autorităţile tutelare pentru a soluţiona cazurile acestor copii.

  • Copilul este ființa, pe care părinții o iubesc cel mai mult. Cu toate acestea Direcția condusă de Dumneavoastră există și activează destul de intens. Care ar fi motivele pentru care părinții ajung să încalce drepturile ființei, care ar trebui să fie cea mai iubită?

Cultura educaţională scăzută a părinţilor ar fi unul din motivele pentru care părinții încalcă drepturile copiilor. Unii încă mai trăiesc cu expresia „bătaia este ruptă din rai” sau o lovitură aplicată copilului nu este gravă și pe mine părinții m-au bătut și nu am crescut un om rău. Sunt practici de educare învechite, preluate din generație în generație. Părinții nu conștientizează că societatea este în continuu evoluție, nu acceptă schimbările și nu se conformează cerințelor și nevoilor copilului secolului 21. Alte motive ar fi abuzul de alcool, utilizarea substanțelor toxice, practicarea unui mod de viață amoral.

  • Să aibă grijă de propriul copil, este datoria fiecărui părinte și problemele nu sunt o scuză. Totuși, ce ar trebui să se schimbe în societate și la ce nivel, încât să avem cât mai multe familii integre și fericite?

Consider că părinții ar trebui să fie un exemplu pentru copiii lor. Înainte de a-i cere copilului să se comporte într-un anumit mod, să își îndeplinească obligațiunile, să respecte persoanele din jur, părinții ar trebuie exact la fel să acționeze cu cei din jur, copiii ar trebuie să vadă aceste valori la părinții lor. Copiii nu au capacitatea de a înțelege lucrurile, de a distinge binele de rău, aici intervine părintele care îl ajută pe copil să facă diferența dintre lucruri, ulterior, copilul copiază comportamentul părinților. Prin urmare, crearea serviciilor de educație parentală, unde părinții vor fi învăţaţi să trăiască fără violenţă, să își educe corect copiii, consultații cu psihologii, suport material, ar contribui la majorarea numărului de familii integre și fericite.

  • Site-ul este bun pentru copiii care au acces la Internet, știu a citi și au istețimea să vă găsească. Ce proiecte realizați ori planificați să realizați pentru sporirea nivelului de informare, astfel încât să vă cunoască toți copiii din municipiu?

Centrele comunitare pentru copii şi tineri reprezintă o modalitate pentru sporirea nivelului de informare. În aceste centre sunt organizate seminare, mese rotunde, dispute, victorine etc., cu invitaţia specialiştilor din diverse domenii (medici, poliţişti, preoţi, reprezentanţi ai ONG); la fel, copiii pot participa la cercuri, precum: șah, pictură, arta teatrală, ciclism, vocal, biser, mica gospodină, origami, box, ș.a. Organizăm şedinţe tematice în cadrul instituţiilor de învăţământ, participăm în cadrul emisiunilor TV, radio sau scriem articole în ziare.

  • De obicei copiii se adresează singuri ori sunt ghidați de rude/ vecini/ profesori/ cunoscuți?

Se adresează şi singuri, întrucât la școală povestesc că și-au petrecut timpul liber într-un centru comunitar, dar mai mult sunt ghidaţi de maturi. În cadrul centrelor comunitare copiii își pot dezvolta talentele, sunt ghidați de pedagogi cum să-și perfecționeze calitățile pentru a fi un orator bun, pictor profesionist sau un sportiv de performanță. Dorind să fie cei mai buni într-un anumit domeniu, dar și pentru a socializa cu semenii lor, copiii frecventează entuziasmați centrele.

  • Pe site-ul amintit mai sus, găsim o pagină foarte mare cu sfaturi utile pentru părinți. Ce lucruri de bază ar trebui să cunoască un părinte în comunicarea sa cu copilul?

Părinții ar trebui să cunoască că copilul are nevoie de atenție și timp petrecut împreună, nu doar de critici și banii acestora. Uneori părinții greșesc crezând că pot înlocui dragostea și căldura părintească cu lucruri materiale care sunt efemere. Părintele trebuie să aibă răbdare în comunicarea cu copilul și să își aducă aminte că cândva a fost și el la fel, să îl educe fără violență, să-i explice unde a greșit, să-l asculte. Copilul nu trebuie să aibă frică față de părinte, altfel el se izolează, crește nesigur în forțele proprii și această teamă ar putea să-l limiteze în acțiuni. Atunci când părintele nu poate face față comportamentului dificil al copilului, mai ales în perioada pubertății, acesta ar trebui să se adreseze după ajutor la psiholog, psihoterapeut și să soluționeze problemele împreună.

  • Tot într-un interviu ați declarat că de multe ori educația trebuie s-o începem de la părinți, după care să mergem la copii. Ce proiecte există/ se planifică pentru atingerea obiectivului respectiv?

Existența Programelor de educaţie parentală au demonstrat eficienţa sa întrucât contribuie la consolidarea relaţiei părinte-copil. Din 2016 în colaborare cu AO „Parteneriate pentru fiecare copil”, Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului implementează Programul „Mellow Parenting” şi din anul curent Centrul de sănătate prietenos tinerilor „Neovita” a testat un Program de educaţie parentală „Pentru o familie sănătoasă”. Este important ca statul să aloce finanţe pentru ca mai mulţi părinţi să beneficieze de sesiunile acestor Programe.
Totodată, este important să nu fim indiferenţi – dacă o persoană cunoaşte despre o atitudine violentă, să anunţe imediat organele competente, cu atât mai mult o poate face anonim.

  • Concursurile realizate pentru copiii, de fiecare dată umplu Chișinăul de agitație; toți doresc să obțină un premiu. Pentru ce concursuri să se pregătească copiii?

Toate concursurile organizate poartă un caracter tematic: Prevenirea traficului de persoane, Drepturile mele, Efectele migraţiei părinţilor, Sărbătorile de iarnă sau cele naţionale etc

  • Drepturile copilului sunt o problemă sensibilă pentru Uniunea Europeană. Se așteaptă colaborări în timpul apropiat?

Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului colaborează eficient cu Marea Britanie, prin intermediul organizațiilor neguvernamentale, România la capitolul instruirea specialiștilor responsabili de protecția copiilor în situație de stradă, Republica Turcia, Italia, ș. a. În timpul apropiat urmează să colaborăm cu Suedia în cadrul proiectului pilot: „Schimb de experiență pentru asistența copiilor cu autism și dizabilități mintale”.

  • Cu siguranță munca Dumneavoastră este nobilă. Ce v-a făcut să vă dedicați apărării drepturilor copiilor?

Copiii sunt cele mai fragile ființe, care au nevoie de protecție, dragoste, sprijin, atenție, ș. a, iar noi, adulții, suntem responsabili pentru a le crea condiții ca ei să se dezvolte într-un mediu armonios. Întotdeauna unde am văzut suferință am dorit să ajut, poate ține și de educația pe care am avut-o acasă, părinții mei au știut să mă crească frumos, să cultive în mine valori, precum: empatia, respectul, bunătatea, toleranța, ș.a. Crescând cu aceste valori nu poți rămâne indiferent la circumstanțele din societate, pentru că toți suntem diferiți și acționăm diferit. În activitatea mea, am întâlnit mame care își neglijau copiii, părinții ce își abuzează copiii sau îi obligă să cerșească. Deși aceste lucruri sunt crude și urâte, ele există în societatea noastră și au consecințe negative asupra copiilor. Respectiv, în măsura posibilităților, îmi doresc să ajut acești copii, să-i scutesc de durere, pentru că ei nu au nici o vină și ar trebui să-și trăiască copilăria fericiți.

  • Mediul on-line cunoaște activitățile, pe care le realizați, dar mai puțin vă cunoaște datele biografice. Ce aspecte din viața Dumneavoastră (studii, familie, experiențe etc.) permiteți să fie cunoscute de publicul larg?

Vin dintr-o familie de pedagogi, care s-au dedicat întreaga viață copiilor din Durlești, orașul meu de baștină. Dragostea pentru copii m-a determinat și pe mine sa-mi aleg această profesie, de aceia la această întrebare mereu zic că sunt de meserie, dar  și vocație pedagog. Am absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Istorie. Din anul doi de facultate lucrez în instituția pe care am absolvit-o, alături de foștii mei profesori. În momentul în care am devenit consilier în orașul de baștină am înțeles că am nevoie de studii în domeniul administrației  publice, de aceia am aplicat la studii de masterat la Academia de Administrare Publică pe care am absolvit-o cu brio. Sunt căsătorită și am o fiică pe nume Anișoara-Florentina, care este universul meu și sursa de inspirație. Anișoara-Florentina și-a făcut studiile în Franța, iar la moment activează pe specialitate în Marea Britanie. Familia este locul în care mă refugiez de agitația lumii și locul unde îmi încarc bateriile, iar atunci când doresc să îmi împart bucuriile, i-au legătura cu fiica mea și povestim ore întregi. Este confidenta mea de suflet, dar și cel mai exigent evaluator al muncii, dat fiind faptul ca e specialist în audit social și financiar. Ce ține de experiență profesional, pot menționa că activez deja de 30 de ani în domeniul pedagogiei, pe parcursul activității mele am fost implicată în acțiuni cu caracter social, cultural, am moderat concerte și alte evenimente care mi-au oferit posibilitatea să cunosc foarte multă lume bună și frumoasă.